ÎNCHIRIEZUTILAJE.RO
EN
0729 553 449

Glosar de termeni

78 DEFINIȚII · 5 DOMENII

Când primiți un deviz sau discutați cu un executant, apar cuvinte care decid bani: strat de formă, grad de compactare, amorsaj, binder, lucrări ascunse. Le explicăm aici pe scurt, exact cât să știți ce întrebați și ce comparați. Fără definiții de manual — fiecare termen e explicat prin ce înseamnă în teren.

Terasamente și săpături

Tot ce se întâmplă cu pământul înainte să se toarne sau să se așeze ceva peste el.

Terasament
Corpul de pământ pe care se așază un drum, o platformă sau o construcție. Poate fi în săpătură, când se coboară nivelul terenului, sau în umplutură, când se ridică. Calitatea lui decide cât ține tot ce se construiește deasupra.
Decopertare
Îndepărtarea stratului vegetal de la suprafața terenului, înainte de orice lucrare. Se face pe toată suprafața de lucru, pentru că pământul cu materie organică se tasează și putrezește sub construcție.
Strat vegetal
Pământul de la suprafață, cu rădăcini și materie organică. Nu are capacitate portantă și nu se compactează util, deci se îndepărtează integral. Se poate depozita separat și refolosi la amenajarea spațiilor verzi.
Umplutură
Material adus pentru a ridica nivelul terenului: pământ, balast sau piatră spartă. Se așterne și se compactează în straturi succesive, nu dintr-o dată — altfel rămâne necompactată în adâncime și se lasă în timp.
Strat de formă
Stratul care face trecerea între terasamentul de pământ și fundația propriu-zisă. Uniformizează suprafața, protejează terasamentul și îi asigură fundației un suport regulat.
Compactare
Îndesarea mecanică a unui strat, ca să se elimine aerul dintre particule și să crească densitatea. Se face în straturi de grosime limitată, cu utilaj potrivit tipului de material și spațiului disponibil.
Grad de compactare
Cât de bine a fost compactat un strat, exprimat procentual prin raportul dintre densitatea obținută în teren și densitatea maximă determinată în laborator prin încercarea Proctor. Se verifică prin probe, nu la ochi.
Încercarea Proctor
Test de laborator care stabilește, pentru un anumit pământ, densitatea maximă ce se poate obține și umiditatea la care se atinge. Rezultatul devine reperul față de care se măsoară compactarea din teren.
Umiditate optimă
Conținutul de apă la care un pământ se compactează cel mai bine. Prea uscat, particulele nu alunecă unele lângă altele; prea ud, apa împiedică îndesarea. De aceea se stropește sau se așteaptă zvântarea.
Taluz
Suprafața înclinată care mărginește o săpătură sau o umplutură. Panta lui se alege după tipul de pământ și adâncime: cu cât pământul e mai slab, cu atât taluzul trebuie mai lin, ca să nu se surpe.
Sprijiniri
Structură provizorie care susține pereții unei săpături adânci, ca să nu se prăbușească. Devin obligatorii de la adâncimi la care taluzarea nu mai e posibilă sau nu mai e sigură.
Epuisment
Evacuarea apei din săpătură, prin pompare, când pânza freatică sau ploaia inundă zona de lucru. Fără el, pereții se înmoaie și fundul săpăturii devine impracticabil.
Cotă
Înălțimea unui punct față de un reper stabilit. Toată lucrarea se execută raportat la cote: cota de săpătură, cota fundației, cota finită. Se verifică instrumental, nu aproximativ.
Trasare
Marcarea pe teren a poziției și dimensiunilor lucrării, înainte de începerea săpăturii. Se face cu instrumente topografice și materializează planul în realitate.
Balast
Amestec natural de nisip și pietriș, extras din balastieră. Se folosește ca strat de fundație sub platforme, alei și drumuri, pentru că se compactează bine și drenează apa.
Piatră spartă
Agregat obținut prin concasarea rocii. Fiind cu muchii colțuroase, particulele se blochează între ele, deci stratul rezistă mai bine la încărcări decât unul din pietriș rotunjit.
Geotextil
Material sintetic permeabil, așezat între două straturi ca să le împiedice să se amestece. Pe teren slab, împiedică pătrunderea balastului în pământul moale și pierderea stratului de fundație.
Drenaj
Ansamblul de măsuri prin care apa este colectată și condusă în afara zonei de lucru: pante, rigole, straturi permeabile, tuburi de dren. Apa stagnantă strică orice lucrare de terasament.
Tasare
Coborârea în timp a unei suprafețe, din cauza îndesării stratului de dedesubt sub greutate. Apare aproape întotdeauna acolo unde compactarea a fost insuficientă sau neuniformă.
Excedent de pământ
Pământul rezultat din săpătură care nu se poate refolosi pe loc. Trebuie încărcat, transportat și depozitat legal — cost separat, care se estimează în volum, nu în camioane.

Fundații și betoane

Termenii care apar în discuția despre ce se toarnă și cum.

Fundație
Partea construcției care preia încărcările de la structură și le transmite terenului. Se execută la o adâncime la care terenul are capacitate portantă și nu îngheață.
Adâncime de îngheț
Adâncimea până la care solul poate îngheța într-o zonă geografică. Fundațiile se coboară sub ea, pentru că apa care îngheață în pământ se dilată și ridică neuniform construcția.
Radier
Placă continuă de beton armat, turnată sub întreaga construcție. Se folosește când terenul e slab sau încărcările trebuie distribuite pe o suprafață cât mai mare.
Talpa fundației
Partea de jos, lățită, a fundației. Lățimea ei se stabilește astfel încât presiunea transmisă terenului să rămână sub valoarea pe care acesta o poate prelua.
Elevație
Partea fundației dintre talpă și cota la care începe structura de deasupra. Se cofrează și se toarnă separat de talpă, de regulă într-o a doua etapă.
Beton de egalizare
Strat subțire de beton simplu, turnat pe fundul săpăturii. Creează o suprafață curată și plană pe care se pot monta armătura și cofrajul, fără contact direct cu pământul.
Cofraj
Tiparul în care se toarnă betonul, până se întărește. Trebuie să reziste la împingerea betonului proaspăt și să fie etanș, altfel laptele de ciment se scurge și betonul rămâne poros.
Armătură
Barele sau plasele de oțel înglobate în beton. Betonul preia bine compresiunea, dar slab întinderea; oțelul preia întinderea. Poziția armăturii în secțiune este esențială.
Clasa betonului
Notația de tip C20/25 indică rezistența caracteristică la compresiune. Prima cifră se referă la epruveta cilindrică, a doua la cea cubică. Clasa se alege în funcție de element și de expunere.
Vibrarea betonului
Compactarea betonului proaspăt turnat, cu un vibrator, pentru eliminarea aerului înglobat. Un beton nevibrat rămâne cu goluri, care îi scad rezistența și lasă armătura fără protecție.
Rost de dilatație
Întrerupere intenționată într-o suprafață de beton, care îi permite să se dilate și să se contracte. Fără rosturi tăiate la timp și la distanțe potrivite, placa fisurează haotic.
Hidroizolație
Bariera care împiedică apa să pătrundă în elementele construcției. La fundații se aplică pe suprafețele în contact cu pământul și se racordează continuu, fără întreruperi.
Sapă
Stratul de egalizare turnat peste placă, care primește pardoseala finală. Se execută la cotă și cu planeitate controlată, pentru că orice denivelare se vede în finisaj.

Drumuri, platforme și asfaltări

Cum e alcătuit un drum și ce înseamnă termenii care apar în oferte.

Structură rutieră
Ansamblul de straturi dintre terasament și suprafața de circulație. Fiecare strat are un rol: distribuie încărcarea, drenează sau rezistă la uzură. Grosimile se stabilesc în funcție de trafic.
Fundație de drum
Stratul portant de sub îmbrăcăminte, de regulă din balast și piatră spartă, compactat în straturi. Preia și distribuie încărcările din trafic către terasament.
Mixtură asfaltică
Amestec de agregate minerale și bitum, preparat la cald într-o stație și pus în operă cât este încă fierbinte. Se compactează imediat, pentru că după răcire nu mai poate fi îndesată.
Bitum
Liantul din asfalt, un produs vâscos derivat din țiței. El leagă agregatele între ele și dă asfaltului elasticitate. Se înmoaie la căldură și devine casant la frig.
Binder
Stratul asfaltic de legătură, dintre fundație și stratul de uzură. Are agregate mai mari și rolul de a prelua și distribui eforturile către straturile inferioare.
Strat de uzură
Stratul asfaltic de la suprafață, cel pe care circulă traficul. Este proiectat pentru rezistență la uzură și aderență, nu pentru capacitate portantă.
Amorsare
Aplicarea unei pelicule de emulsie bituminoasă pe stratul existent, înainte de așternerea asfaltului. Asigură lipirea celor două straturi. Fără amorsaj, covorul nou se poate desprinde.
Emulsie bituminoasă
Bitum dispersat în apă, care poate fi aplicat la rece. Se folosește la amorsare și la tratamente de suprafață. După aplicare apa se evaporă și rămâne pelicula de bitum.
Covor asfaltic
Stratul de mixtură așternut peste o suprafață existentă. Refacerea suprafeței, nu a structurii: dacă fundația e compromisă, covorul se degradează repede.
Frezare
Îndepărtarea mecanică, controlată, a unui strat de asfalt existent. Se face ca să se recupereze cota înainte de așternerea unui strat nou sau ca să se elimine un strat degradat.
Plombare
Repararea locală a asfaltului: se taie zona defectă pe contur regulat, se curăță, se amorsează și se completează cu mixtură, apoi se compactează.
Pantă transversală
Înclinarea suprafeței pe lățime, care scoate apa de pe carosabil. Fără ea, apa stagnează, pătrunde în structură și grăbește degradarea.
Bordură
Elementul prefabricat care delimitează suprafața carosabilă. Ține marginea îmbrăcămintei și împiedică împrăștierea straturilor. Se montează pe o fundație proprie de beton.
Rigolă
Canal deschis, la marginea suprafeței, care colectează apa și o conduce spre un punct de descărcare. Fără o rigolă funcțională, apa se întoarce în structura drumului.
Făgaș
Adâncitura longitudinală formată în urma trecerii repetate a roților pe același traseu. Semnalează fie o mixtură prea moale, fie o fundație insuficient de portantă.
Faianțare
Rețea de fisuri mărunte, în formă de ochiuri, apărută în asfalt. Este semnul că structura de dedesubt cedează — reparația de suprafață doar amână problema.

Utilaje și accesorii

Ce face fiecare utilaj, într-o frază.

Buldoexcavator
Utilaj cu cupă de încărcare în față și braț de săpare în spate. Cel mai versatil pentru lucrări mici și medii: sapă, încarcă și nivelează, fără să fie nevoie de al doilea utilaj.
Excavator pe șenile
Utilaj de săpat cu rotire completă, pe șenile. Are stabilitate și forță mai mari decât un buldoexcavator și sapă mai adânc, dar se transportă pe trailer.
Miniîncărcător
Utilaj compact care se rotește practic pe loc și primește accesorii interschimbabile: cupă, picon, freză, mătură, furci. Utilajul potrivit pentru spații înguste.
Buldozer
Utilaj pe șenile, cu lamă frontală. Împinge volume mari de pământ pe distanțe scurte și taie terenul la cotă. Nu încarcă în basculantă.
Autogreder
Utilaj cu lamă reglabilă între punți, folosit pentru nivelarea de precizie. Realizează pante și cote exacte pe suprafețe lungi, mult mai fin decât o lamă de buldozer.
Vibrocompactor
Cilindru compactor cu un singur tambur vibrant. Transmite energie în adâncime, deci compactează straturi groase de pământ și balast. Nu se folosește pe asfalt finit.
Cilindru tandem
Compactor cu doi tamburi netezi, care dă o suprafață uniformă. Utilajul cu care se compactează mixtura asfaltică, imediat după finisor.
Placă vibratoare
Compactor mic, condus manual, pentru margini, alei, pavaje și zone unde cilindrul nu ajunge. Compactează straturi subțiri, dar acoperă exact zonele care se lasă primele.
Mai compactor
Compactor care sare pe verticală, cu talpă mică. Se folosește în șanțuri înguste, unde umplutura trebuie îndesată pe adâncime și nu încape alt utilaj.
Finisor de asfalt
Utilajul care așterne mixtura asfaltică în strat de grosime și pantă controlate. Calitatea suprafeței finale depinde în bună măsură de reglajul lui.
Nacelă foarfecă
Platformă de lucru la înălțime care urcă vertical, pe un mecanism în formă de foarfecă. Are platformă mare și portantă bună, dar nu ocolește obstacole laterale.
Nacelă articulată
Platformă de lucru pe braț articulat, care poate ocoli obstacole și ajunge deasupra sau în lateralul unei zone inaccesibile de dedesubt.
Picon
Ciocan hidraulic montat pe brațul unui excavator sau miniîncărcător. Sparge beton, asfalt și rocă. Accesoriul standard pentru demolări și decopertări dure.
Basculantă
Autovehicul cu bena basculantă, pentru transportul pământului, balastului sau molozului. Capacitatea utilă se limitează la masa totală admisă, nu la volumul benei.
Trailer
Platformă de transport pentru utilaje grele, care nu se pot deplasa singure pe drumurile publice. Costul lui intră în transportul utilajului, dus și întors.
Motocompresor
Sursă mobilă de aer comprimat, care alimentează ciocane pneumatice și alte scule. Se folosește acolo unde nu există alimentare electrică.
Pompă de beton
Utilaj care transportă betonul prin conducte, până la punctul de turnare. Necesară când autobetoniera nu poate ajunge direct la locul de turnare.

Contractual și organizare de șantier

Termenii care apar în oferte, devize și discuția cu executantul.

Utilaj cu operator
Formula în care utilajul vine însoțit de un operator calificat, angajat al firmei care închiriază. Tariful include manopera, combustibilul și întreținerea, iar răspunderea pentru exploatare rămâne la proprietar.
Mobilizare
Aducerea utilajului și a echipei la punctul de lucru. Se facturează separat de orele de lucru și se plătește indiferent cât durează lucrarea efectivă.
Antemăsurătoare
Lista cantităților de lucrări, calculate din proiect înainte de execuție. Stă la baza devizului și permite compararea corectă a ofertelor.
Deviz
Documentul care transformă cantitățile în bani: materiale, manoperă, utilaj, transport. O ofertă fără deviz nu se poate compara cu alta.
Situație de lucrări
Documentul prin care se decontează lucrările executate într-o perioadă, pe baza cantităților real realizate. Se verifică și se acceptă înainte de plată.
Lucrare la cheie
Contractare în care se plătește rezultatul finit, nu timpul de utilaj. Riscul de estimare a duratei trece la executant, iar prețul este ferm dacă oferta e clară.
Lucrări ascunse
Lucrările care nu mai pot fi verificate după ce sunt acoperite: fundul săpăturii, armătura, straturile compactate. Se consemnează în proces-verbal, la faza la care sunt încă vizibile.
Recepție la terminarea lucrărilor
Momentul în care beneficiarul preia lucrarea, după verificarea conformității cu proiectul. Se consemnează în proces-verbal, cu eventualele obiecții.
Organizare de șantier
Tot ce trebuie pregătit ca lucrarea să se poată desfășura: acces, împrejmuire, utilități, spații de depozitare, semnalizare. Se prevede separat în deviz.
Aviz de amplasament
Documentul prin care un operator de rețea confirmă ce conducte sau cabluri există în zona lucrării. Se cere înainte de orice săpătură, ca să nu fie avariate rețelele existente.
Autorizație de construire
Actul administrativ care permite executarea lucrărilor. Unele intervenții sunt exceptate, altele nu — verificarea se face la primăria pe raza căreia se află terenul.
Zi de lucru
La închirierea utilajelor, o zi înseamnă în general opt ore de lucru efectiv, la punctul de lucru. Orele suplimentare și timpii de așteptare se convin înainte, nu după.

Toți termenii, alfabetic

Dacă știți cuvântul și căutați definiția.

ApeleazăWhatsApp